Şi nu era decât o clipă

zborul dragostei

 

… Şi nu era decât o clipă…

  În clipa scurtă de amor
  Urcam pe-a visului aripă,
  Zburând cu-al dragostei fior.

O aprigă privire imi taie răsuflarea,
În mii de  aşchii reci zdrobindu-mi alinarea.
Sorbind din huma vieţii, călcândumă-n picioare,
Zmulgând orice speranţă şi drumul către soare.
Căci fulgerul durerii în viaţa mea răzbate,
Cu numele amar, febril – singurătate. 

O amintire vagă a clipei de amor
Acoper-al meu cuget c-o plapumă de dor.
Dar nu mă regăsesc, din braţe mi s-au zmuls
Surâsul şi plăcerea pierdute în apus.
Acum aş preţui minuscula sclipire
Cînd trupul tău viril îmi cadona iubire.

Năprasnica durere îmi sapă de curând
Din lacrimi şi tăcere în inimă-un mormânt.
Voi zace în tăcere în veşnicul popas,
Clădindu-mi împăcarea din golul ce-a rămas.
Cît trupul suspina-va sub piatra de granit,
În zarea pustiită las sufletu-mi golit.

În clipa când eram în doi,
  Părea că existăm doar noi.

Zburând cu-al dragostei fior,
  Urcam pe-a visului aripă
  În clipa scurtă de amor.
 Şi nu era decât o clipă…

 

© Crowelle.com/Tatiana Art