Altfel acum...

altfel acum

 

Îmi e trist.

Tu ești altfel acum

Și în sufletu-mi plouă cu gheață.

Hai, citește-mi durerea pe față!

Viața mea se preface în scrum.

 

Vreau să taci. 

Nu-mi cânta iarăși marșul funebru.

Vocea ta odioasă-mi displace.

Oare când mă lăsa-vei în pace?

Adormită statuie în negru.

 

S-a sfârșit.

E-un abis de-amintiri între noi,

Nu-ndrăzni să te-apropii de mine!

Nu mai vreau să aud despre tine

Și nicicând nu mă-ntorc înapoi.

 

© Crowelle.com/Tatiana Art