Adio!

animal trist

 

Simt durere cumplită,

Firea mea e zdrobită...
Animalul ce moare
Cu ochii spre soare
Mă priveşte și zice:

"Nu plânge, amice!
Mi-a fost bine în lume,
Cu tine anume,
 Când dormeam pe-al tău prag,

  Ce-mi era foarte drag,

  Şi tu pâine-mi dădeai,
  Şi doar tu mă iubeai.
  Acum află, stăpâne,
  Când eşti doar un câine,
  Nu ştii dacă vine
  Ziua de mâine...
  Azi mă cheamă un nor
  Care simte că mor.
  Voi zbura pe o rază
  Cu-al meu înger de pază
  Spre tărâmul de sus,
           Timpul vieţii s-a scurs.
  Eu acum îţi vorbesc
  Şi îţi mulţumesc,
  Căci am fost lângă tine
  Mai mult decât un câine!”

Adio, stăpâne!

 Unde nu-i viitor,
  Dispare trecutul.
  Nu alegem sfârşitul,
  Nici începutul...


© Crowelle.com/Tatiana Art