Apus de soare

apus de soare

 

La un apus de soare

Amurgul mă priveşte

Şi geamul abureşte

De calda-mi răsuflare.

 

Eu mă gândesc la tine

Cu lacrimi nevărsate,

Sub gene adunate,

Iar somnul tot nu vine.

 

Burează trist afară,

Par stropii adormiţi,

Curg orele cuminţi

Şi totul mă-nfioară.

 

Sunt prada unei nopţi

De vise ne-mplinite,

La fel ca înainte

Tu n-o să vii, nu poţi...

 

Pe ea o strângi la piept

Şi o numeşti iubită,

Cu inima zdrobită

Eu stau şi te aştept.

 

Ai chipul de străin,

Deşi nu te-am uitat,

Un nor s-a strecurat

Pe cerul meu senin.

 

Durerea e prea mare,

Iertare nu găsesc,

Căci eu te părăsesc

La un apus de soare...

 

© Crowelle.com/Tatiana Art