Din nou aici...

din nou aici

 

Cu vântul lin de toamnă te duci aşa departe,

Că-n urma ta se-aşterne o zi şi înc-o noapte.
Trec orele în grabă, nimic nu mai revine,
Eu sper că într-o zi vei fi iar lângă mine.

Mă uiţi şi uiţi de tine, de parcă ai dormi,
Învăluit de mreaja rutinei, zi cu zi,
Te pierzi în panorama trecutului din noi,
Trezeşte-te şi-ncearcă să vii iar înapoi.

Prin zâmbet amărui, acoperit de ceaţă,
Văd sufletu-ţi plăpând ce tace şi îngheaţă.
O rază de lumină ţi-aş dărui să-nvingi
Distanţa ce ne doare, să fii din nou aici.

Pe rugul unei vieţi va arde-n miez de noapte
Speranţa de-a iubi, de-a fi din nou aproape...

 

© Crowelle.com/Tatiana Art